Este pentru prima dată când văd pe un post public de televiziune, că se citează de pe blogul unei persoane și se specifică adresa acestuia. Pe undeva am citit că nu știu care ziar online a început să citeze corect. Nu îmi vine să cred! Deci chiar se poate?
În urma efectuării unui test care conține 15 întrebări, am aflat că 100% aș fi un prim ministru ideal, cu precizarea că la întrebarea în legătură cu TVA, opțiunile nu mai sunt de actualitate. Se alege 19%, în loc de 17% sau 21%. Probabil că testul s-a creat înaintea majorării TVA. Ideea este ca să răspunzi sincer și la obiect la toate întrebările testului respectiv, exprimându-ți convingerile tale cu care crezi că se poate scoate țara din criza economică, prin alegerea unuia dintre cele trei variante de răspuns de la fiecare întrebare.
http://www.apropo.ro/quizanticriza
Teoretic nu este greu scoaterea țării din criză. Testul e doar un joc, însă este un instrument de măsură perfect pentru evaluarea populației referitor la pregătirea lor în materie de asimilarea informațiilor din societatea românească. În realitate, e nevoie de foarte multă sinceritate, corectitudine și bun simț. Respectarea legilor de către toată lumea (inclusiv de către guvernanți, vezi licitațiile pe bani publici și alte escrocherii) mi se pare un punct de plecare și măsurile se pot termina cu atitudinea oamenilor la locurile de muncă. Ce-i drept, nici când o duceam mai bine nu se muncea de se rupea coada lopeții, dar mă gândesc că românul e capabil să devină mai leneș atunci când se trezește cu din ce în ce mai multe neajunsuri. Din prostie și lipsă de calculări profunde.
Tu ce șanse ai să scoți țara din criză?
Pentru că n-am vrut să amintesc din nou numele țării noastre și mă gândesc că acest fenomen este prezent în tot estul Europei. Știm câte mizerii ne înconjoară, dar uneori până și mie îmi vine greu să mai arunc o palmă de căcat asupra numelui țării noastre. Nu cred în vise de genul: „hai să vorbim doar despre întâmplările pozitive”, pentru că nu mi se pare să ajute cu nimic dacă ignorăm realitatea, în schimb uneori se poate atinge un subiect cu mănuși de mătase.
Da, fenomenul taxei de protecție este prezent și la noi, chiar și în zilele noastre. Nu trebuie să te întorci în trecut la Al Capone, ori să faci o vizită la Camora din Napoli. Ajunge să îți deschizi o afacere care se bazează pe oferta unui serviciu care este consumat la fața locului de către clienți. Ehe, prin alte cuvinte mai directe, o discotecă sau dacă îți sună prea țărănist, hai să-i zicem club că așa e mișto și trendy, nu?
Pornind de la povestea cu șeful echipei organizatoare a concertului Iron Maiden.
Am citit, am așteptat, m-am gândit de două ori și acum reacționez per ansamblu față de reacțiile comentatorilor de la acel articol. Acest articol nu este un răspuns unei anumite persoane, ci unui grup de oameni. Chiar dacă în afara unui singur om, care a arătat cât de subiectiv și neinspirat poate fi cineva, toți ceilalți comentatori nu au fost de acord cu reacția respectivului organizator, totuși eu am așteptat ca cineva să semnaleze, să amintească măcar de esențialul acelei întâmplări.
Nivelul ridicat al adrenalinei este garantat și la această ediție a festivalului Peninsula. Fanii sportului extrem și a sportului, se vor putea bucura de o serie de posibilități de testare a adrenalinei în cadrul programelor sportive, ce vor avea loc pe toată durata evenimentului, între 26 și 29 august, la Târgu Mureș.
Se va pune la discreția aventurierilor tradiționalul bungee-jumping, dar și noutăți precum catapulta ori lansatorul de mingi de burete. Catapulta este o platformă în care pot urca două persoane curajoase și sunt fixate cu două hamuri. Platforma este fixată în cârligi de nivelul solului, în timp ce frânghiile elastice de care ea atârnă sunt extinse până la 38 m înălţime, de două braţe hidraulice. În momentul în care braţele ating această înălţime, cârligele care ţin platforma îi dau drumul, iar persoanele sunt catapultate, în sus, la o înălţime de 50-60 m.
Lucru valabil oricărui cetățean român provenind din orice zonă a țării. Apostrofări, jigniri și concurență teritorială a fost, este și o să mai fie și în viitor în România. Că ardelenii sunt cei mai deștepți, sau nu că de fapt oltenii sunt cei mai deștepți, a stai că bucureștenii sunt miezul prăjiturii și lista poate continua într-un cerc infinit și inutil. Defecte, virtuți și complexe avem cu toții, toți cetățenii, indiferent de zona de proveniență. Aceste caracteristici de fapt sunt valabile pentru orice om existent pe această planetă.
Ceea ce într-adevăr contează, este găsirea echilibrului între bine și rău, pentru că ele există în fiecare om. Cine nu recunoaște acest lucru, acela trăiește detașat de viața reală. Comportamentele extremiste de orice natură vor da greș mai devreme sau mai târziu. Acest echilibru îmi place să-l asociez cu realismul, pentru că îmi place să fiu realist. Eu nu o să fiu niciodată foarte mirat dacă până și un președinte va jigni pe cineva, pentru că știu că și el mănâncă și își face nevoile precum noi toți ceilalți, în schimb voi fi de părere că așa nu se face. Anumite funcții te condamnă la o conduită ireproșabilă chiar și în fața unor eventuali imbecili slabi la mansardă. Față de asemenea persoane, mi se pare normal să jucăm „teatrul mirării”, ca să sensibilizăm opinia celor din jur (dacă altfel nu merge). Atenționarea greșeliilor face parte din societatea civilizată.
Există țări cu adevărat sărace, unde o farfurie de orez poate să provoace o bucurie mult mai mare decât un gol înscris într-o finală de cupă mondială la fotbal, deși din manifestări nu am putea deduce acest lucru. Există și zone geografice care pun la încercare limitele fizice dar și psihice ale omului. Însă nu există nicăieri în lume, o țară mai beton decât România (și în același timp mai de rahat) și care să pună la încercare limitele omului din absolut toate punctele de vedere. Ce-i drept, nu trebuie să mâncăm râme, să bem propria urină ori să căutăm rămășițe de fructe în excrementele unui urs, în schimb suntem puși la încercare prin alte mijloace.
Meltenii, mârlanii, mitocanii și tot soiul de descendenți falși ai șhiiților care s-au adunat în țara asta, care ar putea fi într-adevăr minunată, și au răspândit mizeria, într-o bună măsură sunt responsabili pentru nesimțirea și multe alte fenomene dăunătoare reputației, imaginii țării și nu în ultimul rând vieții oamenilor normali, care suntem înconjurați de putregaiul uman și până acum am dormit adânc precum niște sclavi.
După terminarea articolului precedent, am decis ca să contactez un reprezentant care se ocupă cu organizarea concertului Iron Maiden la Cluj. Pe site-ul oficial al concertului, am dat de adresa de contact (vezi imaginea din dreapta) a domnului Liviu Alexa, care este șeful agenției de advertising Imagistica din Transilvania, agenție care se pare că este implicată în organizarea concertului. Probabil se ocupă de imaginea și promovarea evenimentului, având în vedere profilul firmei respective. Nu mare îmi este satisfacția, când trebuie să dezvălui următorul dialog fulger prin email:
De asta:
De parcă aș căra cu mine aparatul foto, sau camera video, ca să arunc în capul lui Bruce Dickinson ori să zgârii chelia lui Pászkány Árpád. Nu știu cu ce fel de cuvânt să asociez acest comportament. Zgârcenie, căcăciune, idioțenie sau invidie? Adică să savurez concertul pe banii mei și să n-am voie să iau o amintire de acolo, alta decât materialele de merchandising contra cost? Și apoi blogger fiind, normal că m-ar interesa să creez ceva material și pe blog, pentru cititorii mei, pe care deși nu îi iubesc (hai să fim sinceri și serioși), dar încerc pe cât posibil să îi respect. Oare cu ce aș putea să fac vreun rău organizatorului, trupei sau „bategarzilor”, dacă filmez și eu 8-10 minute din concert și dacă fac vreo 20 de fotografii? Nu înțeleg.
Să luăm un exemplu simplu și recent, piesa KK-MAKA (Imnul Crizei) de pe YouTube. Materialul video a fost încărcat pe YouTube în data de 2 august 2010, dată din care până în clipa de față se numără 429.951 de vizualizări a videoclipului creat de către grupul Comedis-SRC. În dreptul acestui videoclip, în coloana cu sugestii mai avem nu mai puțin de 8 clipuri video cu exact același material video, care a fost salvat de către niște puțoi teribili cu ajutorul unui program „special” și încărcat din nou pe YouTube, pentru că după percepțiile lor, orice material arată mult mai bine în conturile lor. Iată și lista cu niște boi internetici, care cuprinde numele de user, data în care au încărcat videoclipul KK-MAKA pe YouTube, numărul de vizualizări până în acest moment, numărul materialelor video încărcate de către userul respectiv și data înregistrării pe YouTube, în ordinea apariției din coloana cu sugestii:
