S-au găsit și popândăii de dedesupt să se adune sub mine și să poarte conversații prin strigăte în cameră. De imaginat genul de tinerei pierde vară care sunt în stare să dea la einșpemii de facultăți, având atitudini cocalare sau de pițipoancă, care se bucură pentru orice bâș și dispun de o voce foarte enervantă. Toți acești fraieri s-au adunat adineaori sub mine. Apoi dacă nici războiul acesta nu sunt în stare să-l câștig, atunci nu sunt bărbat și locul meu nu e la oraș. Acum am avantajul că sunt deasupra și pentru început am aplicat o lovitură cu călcâiul în podea. S-a tremurat până și dulapul meu în urma loviturii și a căzut o vază care însă nu s-a spart. Acel zgomot mi-a dat încredere și simt cum mi se întăresc mușchii mei cu un lichid agresiv. Hai că s-a făcut liniște acum. Popândăii s-au risipit fiecare în cuibușorul lui. Deocamdată mă simt glorios, dar mă pregătesc de orice pentru că știu cum se comportă mârlanii. Să vină la unchiu’ după un strop de schizofrenie în stare avansată. Dacă situația se va degenera, trebuie să sun la 955?

(imagine)