De fapt o tură mai zdravănă de vreo 50 km în toată după amiaza de azi. Dacă tot nu am fost în viața mea la Idicel-Pădure, mi-am zis să mă plimb pe acolo cu scuterul din dotare. După cum spuneam, eu nu am fost până acum în satul Idicel-Pădure, dar am fost o dată în Idicel. Cert este faptul că de atunci a trecut ceva vreme și la ieșirea din satul Lunca Mureșului și cum am lăsat în urmă drumul județean 154A din intersecția de dincoace de podul de peste Mureș din Brâncovenești, am avut senzația că am ajuns pe un drum de nivel superior.

Greșit pe hârtie, dar corect în realitate. A trebuit să constat că un drum comunal poate să fie într-o stare mult mai bună decât un drum județean. Drumul comunal DC4 care leagă satele Idicel și Idicel-Pădure cu lumea civilizată, a fost construit din fonduri europene și prea mi se pare că în timpul lucrărilor nu s-a furat din ciment. Pe una dintre pozele de mai jos se poate admira calitatea asfaltului, despre care pot să zic că este cel puțin ideală pentru o plimbare cu scuterul.

Pe acest drum încap două mașini dacă la întâlnire se reduce viteza. E plin cu rampe și pante ușor spectaculoase pentru o plimbare cu scuterul, pe cele două margini avem verdeață din plin, iarbă necosită, copaci și cum înaintezi apar și niște munți. Curbele sunt și ele interesante, dintre care unele te forțează să reduci un pic viteza iar altele te lasă să le explorezi la maxim așa cum se vede la televizor, bineînțeles din cauza vizibilității largi.

Cred că Soarele nu strălucește la fel în Brâncovenești precum în satele Idicel. O dată ce te apropii de aceste două sate, aerul se schimbă și devine mai rece cu câteva grade. Parcă totul e controlat de munți, verdeața fără sfârșit și se condimentează cu mirosul de fân proaspăt. E ceva unic și dacă nu ești alergic la mirosul de fân proaspăt, atunci trebuie încercat neapărat. Nu recomand vehiculelor care prind viteze mai mari de 50 km/h, pentru că atunci totul ar deveni aiurea, ar trebui pus frâna mai des decât secundele în care admiri piveliștea, toate adunate la un loc.

Mai apar câțiva cetățeni pe ici colo, dar sunt atenți și se feresc de pe drum. Clătitele de vacă ce s-au plasat pe alocuri pe marginea drumului, sunt o provocare minusculă de a le evita. Am surprins o fată care se deplasa pe role și cred că se ducea până în Brâncovenești. Având în vedere că avea la ea o găleată mai mică din plastic, cred că se ducea după lapte. În timp ce se deplasa vorbea la telefon. Asta spune totul, drumul e fenomenal, având în vedere în care țară se află.

Trebuie neapărat să-mi fac rost de o cameră video pentru vehicule cu două roți. Țin morțiș să vă ofer înregistrarea acestei ture care este unică dacă avem în vedere zona ascunsă în care se află cele două sate și înălțimea localităților față de nivelul mării. Bineînțeles că ceva mai încolo o să vizitez locații și mai înalte și nu mă tem ca acele priveliști să-mi provoace orgasm spiritual.

Mai târziu am fost și prin Fițcău, dar acolo nu-mi place asfaltul cam îngust și nu m-a impresionat decât returul din cauză că este vorba despre o pantă care te ajută să fentezi limitarea vitezei scuterului. Deși drumul duce pe lângă o pădure. Mai încerc și altă dată, eventual veți decide voi dacă e frumos după ce reușesc să înregistrez plimbarea.

Să nu uităm că drumul din Lunca Mureșului este de-a dreptul jenant și pe alocuri nici cel din Aluniș nu rupe tocmai gura târgului. Noroc cu scuterul, pentru că pot evita gropile, dar mă gândesc cât de greu le este șoferilor de autoturisme. Rușine responsabililor!!!

Etichete: experiențe, în trafic