Vă povestesc o întâmplare din seria „așa nu!”.
Într-o seară făceam niște cumpărături în ABC-ul de lângă blocul rușinii (despre asta ceva mai încolo) în care locuiesc eu. Intră în magazin un bărbat care nu prea dădea semne vizibile că s-ar afla în stare de ebrietate, însă emana un miros puternic de borhot. Se năpustește la raftul cu citrice și alege cea mai mică portocală existentă pe acel raft. Nu-mi mai amintesc cât a plătit, dar nici nu mai contează. Contează gestul pe care mai mult ca sigur dorea să ofere unui membru din familia lui.
