Mă simt puternic și consider că am făcut antrenamentele necesare atingerii scopului propus la „Crosul de Noapte” de vineri seara. Deși nu sunt un atlet full-time și îmi desfășor activitatea sportivă cu handicapul provenit din munca zilnică de la birou, totuși încerc să obțin progresul maxim.
Cu toate astea azi am rămas un pic nedumerit. Nu mai știam ce anume ar fi cel mai potrivit pentru un ultim antrenament puternic. Vroiam să aleg între 10x100m, 6x200m sau 6-8km tempo. Însă am primit un pont interesant de la prietenul Raphael Igrișianu, 6x400m.
De obicei îmi alcătui programul de antrenament din patru surse:
- 25% din ce am învățat de la Robert Hajnal timp de 3 luni de zile
- 25% din experiența acumulată de-a lungul celor 19 luni de când alerg
- 25% din cercetare prin cărți și pe Internet
- 25% instinct adaptat la handicapul provenit din munca zilnică de la birou
Acum, înaintea ultimului antrenament puternic, sunt copleșit de emoții, mă simt un pic nervos și mi-e frică puțin. Voi aborda antrenamentul cu vreo 20 sau chiar 30 minute de încălzire, cu focus total pe ceea ce urmează. Apoi voi efectua niște sprinturi killer.
Astea sunt genul de antrenamente la care am impresia că nu mă pricep deloc. Mă și duc înainte să leșin de emoții. Pa.