Aniversare 3 ani de alergare – performanță și eșec

aniversare 3 ani de alergare

Luna aceasta împlinesc 3 ani de alergare. Trei ani precum o șaormă bogată, cu de toate. Așa că Duminica trecută am vrut să o aniversez așa cum se cuvine. Am zis că ar fi timpul pentru o alergare de maraton (42.2 km) pentru o asemenea ocazie deosebită.

Planul de alergare

Mi-am făcut un plan frumos, împărțit în 5 secțiuni de alergare și 4 „pauze” de hidratare. Alergarea este continuă, planul ajută ca și organizare pentru alimentare și hidratare. Secțiunile au fost împărțite pe 8km + 1km + 8km + 1km + 8km + 1km + 7km + 1km + 7.2km. După cum spuneam, la bornele marcate cu roșu urma să alimentez și să mă hidratez. La cele verzi trebuia să alerg ușor spre tempo și secțiunea violetă reprezintă sprintul de la final.

Prima secțiune a mers binișor și am scos ritmul mediu de 6:21 min./km. Hidratările s-au efectuat la pas. A doua secțiune a ieșit la ritmul de 6:23/km. După a treia secțiune au apărut primele semne ale unor probleme. Problemele au fost efectele unor greșeli. Problema a fost compoziția alimentărilor. Am scos ritmul mediu de 6:46/km.

Alimentarea consta în batoane Mars și geluri energizante. Pentru hidratare am folosit apă pură. După a treia alimentare/hidratare, am început să pierd din forță. Ritmul începea să scadă. Asta s-a întâmplat după kilometrul 26. A apărut și „domnul diaree” cu niște crampe specifice dar cumva am reușit să ajung acasă. M-am retras din încercarea mea de a alerga Maratonul după aproape 31km alergați.

Vremea a fost călduroasă. Echipamentul a fost un pic cam gros. Nu aveam unde să îmi las echipamentul pe traseul alergat. M-am încălzit prea tare. Hidratările le-am efectuat doar la kilometrii marcați cu roșu. Asta în loc să mă hidratez în mod constant. Rezultatul nu mă surprinde. Am decis ca pe viitor să mă adaptez mai eficient vremii cu echipamentul, să renunț la batoanele Mars și să mă hidratez de mai multe ori în cantități mai mici.

Aniversarea celor 3 ani de alergare necesitau o revanșă profundă

Planul a rămas același în termeni de împărțirea secțiunilor. Alimentația a suferit schimbări majore. Au apărut bananele, pastile cu electroliți și jeleurile Sugus. Pe partea de hidratare, pe lângă apă pură, am adăugat băutură isotonică. M-am îmbrăcat la fel ca și data trecută, azi fiind ceva mai rece pe afară. Și am pornit la drum. Montat pe bătălie și revanșă.

alimentație pentru aniversare 3 ani de alergare

Prima secțiune a ieșit cu ritmul de 5:53/km. Am văzut acest lucru. Dar nici măcar nu am clipit. Am învățat, deja de atâtea ori, că o distanță de Maraton se respectă! Hidratările le-am efectuat cam la fiecare 2km, câte 2-3 înghițituri și ceva mai mult la alimentări. Jeleurile Sugus „curgeau” și ele cam la fiecare 3km. După prima secțiune de 8km, a urmat alimentarea. Am luat un gel energizant cu apă. Pe durata alimentării am scos un ritm de 6:01/km. Wow! Ceva se întâmplă. Mi-am amintit prin gând de chestia cu filantropii care oferă soluții și sfaturi la toate. Și m-am amuzat în mintea mea. Sigur e o făcătură, o conspirație. Prea bine merge alergarea de azi.

La „stintul” următor iese un câine turbat de la o casă din Livezeni. I-am zis că poate-l mușc de gât și nu m-am uitat prea prietenos la ea. S-a retras. Foarte bine. Nu am nimic cu câinii. Eu îi iubesc. Poate am o problemă cu stăpânii neglijenți. S-a activat ceva în mine. Am avut un sentiment animalic. Normal că trăgeam cu ochiul la ceas. Ritm mediu de 5 minute per kilometru. Vai de „capul” meu. Să urc dealul sau să nu urc? Un segment de 2.07km, cu grad de înclinație de 4% și diferență pozitivă de 82m. Știi ceva? Fuck that „shiet”. Hai să o facem!

Cu urcare și coborâre am scos un ritm mediu de 5:24/km. Un ritm super bun, mai ales prin prisma faptului că tot timpul nu am coborât sub borna de 6 minute per kilometru. Bomboanele (sau jeleurile?) curgeau în mod constant. Nu m-am pierdut cu firea. Și nici efortul depus nu mi s-a părut senzațional. Finalmente se văd niște semne bune în urma multor antrenamente. Așa mă vreau!

Greșeala în urma unei decizii riscante

Știam că nu o să-mi ajungă apa. Urma să ajung înapoi la mașină pe la km 26. Știam asta atunci când m-am aventurat pe deal. Hai că se întrevedea un record personal gigantic. Vroiam să fie și cu nivel. Speram să prind pe afară vreun localnic de după deal. Ca să-i cer apă. Nu a fost nimeni pe afară. Bravo Henrich! Ți-a zis frumos Adrian Costea să iei cu tine mereu măcar 10 lei. Ce bine puteam să îmi cumpăr o cola pe drum sau o apă plată.

Nu-i bai. Încă nu-i nimic pierdut. Fac alimentarea și hidratarea. Neavând destulă apă, renunț la gelul energizant și consum o singură banană cu apă mai puțină. Mă bazam și pe jeleurile de după. Mi-au mai rămas câteva înghițituri de apă. Dau de niște cunoscuți pe drum care treceau cu mașinile. Claxonau scurt. Uite că se poate. Claxoane scurte și încurajări în loc de claxoane lungi și deranjante. A apărut și un prieten care m-a însoțit pe drum, cu mașina, vreo 100m. Nu a avut apă la el din păcate. Dar m-am bucurat să îl văd pe Pali. M-au ajutat aceste detalii. Simțeam că zbor. Am luat ritmul de 5:46/km după a treia secțiune de 8km.

Și într-un final am ajuns înapoi și la mașină. Dă-i să sune! Am mâncat o banană, am luat un gel energizant, am băut și băutură isotonică și apă. Îmi era sete. Îmi era sete rău de tot! Dacă te pricepi la alergare, cât de cât, nu îți este greu să ghicești urmarea. Pe secțiunea de 7km am scos un ritm mediu de 6:27/km. Ușoara (?) deshidratare de dinainte nu m-a ajutat. Nu m-a ajutat deloc! Dar am zis că de această dată am s-o fac până la capăt.

Ultima secțiune de 7.2km au fost dintre cele mai groaznice din toți cei 3 ani de alergare. Nu doresc să intru în detalii, ca să nu descurajez vreun începător. În fine, am ajuns cu bine acasă. Desigur cu dureri cumplite. Dar mă doare în cot de dureri. Mi-am îmbunătățit recordul personal pe distanta de Maraton, 42.2km, de la 4:31:30 la 4:26:38. Asta e tot ce contează acum! Nu mai contează că a fost o alergare care putea să iasă sub 4 ore. O să vină și ziua aceea. Sută la mie!

Concluzii după alergarea aniversară de 3 ani de alergare

Jeleurile sunt beton. M-au ajutat la diversificarea compoziției de alimentație. Se poate calcula ușor câte se recomandă să consumi. Am să revin în următoarea săptămână legată de variante de porții de alimentație pe o distanță de Maraton. Aici, pe partea de alimentație, zic faptul că am prins firul. La hidratare trebuie să mai lucrez. E simplu. Trebuie să car mai multă apă și să am un plan B mai bun la hidratare.

Ritmul de la primele trei bucăți de 8km sunt o fundație extrem de puternică. O fundație de la care pot să continui munca grea de la antrenamente. De ce să o ascund? Sunt în al 9-lea cer din cauza faptului că am putut să alerg 2km în urcare cu ritmul de 5 minute per kilometru și fără să depun un efort consistent. Chiar mă doare în cot de ultimele două secțiuni. Nu, nu urcarea au dus la acest „semi-eșec”. Nu am simțit nici un fel de probleme, decât după lipsa de hidratare eficientă după secțiunea a treia.

Au trecut deja vreo două ore de la terminarea antrenamentului și mă simt orbit de dorința de a alerga un Maraton sub 4 ore. Parcă nici nu mai simt durerile. Sunt extrem de fericit. Urmează să măresc volumul antrenamentelor. Urmează să revin la diferențele de nivel pozitive. Voi băga tare și la bicicletă. Am prins „gustul sângelui”!

Fiecare eșec ne ajută să învățăm o groază de lucruri noi. Faptul că se întâmplă la antrenamente cu atât mai bine. Dacă s-ar întâmpla la concurs nici aia nu ar fi capăt de lume. Face parte din joc. Jocul trebuie trăit la maxim sau lăsat baltă de tot.

1 Comment

  1. Felicitari Miklos pentru noul tau record personal si pentru aniversare!!! Cu fiecare antrenament ai posibilitatea sa-ti imbunatatesti abordarea si asta te va ajuta sa progresezi repede! Tot inainte!!!

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.