Poate ți-am spus deja sau poate că nu ți-am spus încă, dar voi participa la ultramaratonul Transylvania Legends. Voi alerga, mai exact în etapa a 8-a, pe traseul dintre localitățile Stejărenii și Mediaș. Este ultima etapă a competiției și cuprinde o distanță de 59 km, cu diferența de nivel de 1787 metri.
Inițial mă gândeam să particip în toate etapele competiției. Acest lucru însemna să alerg 641 km în 8 zile, cu o diferență de nivel pozitivă de 19820 metri, cu o zi pauză după etapa a 4-a. Consider că ar fi o performanță realizabilă pentru mine. Totuși am renunțat la idee din două motive.
M-am temut că voi termina etapele într-un interval de timp mult prea mare, astfel reducând semnificativ numărul orelor necesare pentru recuperarea pentru ziua următoare. În astfel de condiții nu am dorit să folosesc zile din concediu. Păstrez speranțe de progres și îmi reevaluez șansele pentru ediția următoare.
Și totuși de ce alerg în ultima etapă a Transylvania Legends?
Probabil că fiecare om are un consigliere. Un sfetnic util, care oferă sfaturi înaintea unor decizii aparte. Sfetnicul dinaintea perioadei în care omul își găsește jumătatea. O dată l-am întrebat pe consigliere al meu, din ce cauză îmi oferă adesea acele sfaturi? Mi-a zis că a văzut un potențial în mine, cum de altfel eu cred că există un potențial mare în fiecare om, doar că a simțit că ar fi necesar să primesc mici împingeri de la spate.
Ei bine, campionul mureșean Adrian Costea nu este un consigliere de al meu. Dar de la dânsul, în ultima perioadă, am primit cele mai profunde și utile sfaturi în materie de alergare. Adrian m-a împins înspre Transylvania Legends. Știi cum e chestia aia cu „mountains are calling”? Atunci când munții te cheamă, te duci! La fel și când te îndeamnă un mare campion, participi. Fără discuții. Asta a fost tot.
Doamne ajută!
